NOUL COD PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA: CONSTATĂRI, PROPUNERI
(Valeriu Bujor. Noul Cod penal al Republicii Moldova: propuneri şi constatări.
Legea şi viaţa, nr. 11 din 1994 (pp. 23-25))
Spre deosebire de ţările dezvoltate, care aveau experienţa acumulata în lupta cu structurile mafiotice, cu activitatea sindicatelor criminale, noi am întâlnit acest fenomen periculos, practic, dezarmaţi, angajându-ne în combaterea acestuia, fără a avea serioase date ştiinţifice despre proporţiile reale ale criminalităţii organizate în Moldova, despre apariţia şi dezvoltarea lui, despre factorii ce-l favorizează; nu e cunoscut, de asemenea, nici nivelul de influenţa a criminalităţii organizate asupra statului şi societăţii.
Cu toate ca criminalitatea organizată a devenit o realitate, pătrunzând în toţi porii societăţii, cu regret constatăm, căci ca problemă juridică ea parcă nici nu există în republică. În normele de drept aşa noţiuni nu avem până acum.
E necesar, în cel mai apropiat timp, în baza experienţei ţarilor dezvoltate şi recomandărilor ONU, să creăm şi în Republica Moldova un mecanism efectiv de control asupra criminalităţii organizate. Controlul asupra criminalităţii organizate ca şi asupra criminalităţii în general, presupune:
- vaste cunoştinţe despre fenomenul în cauză;
- formularea strategiei şi a politicii statului în vederea controlului asupra criminalităţii organizate;
- consolidarea eforturilor statului şi societăţii în întregime;
- profesionalismul colaboratorilor organelor de drept şi un sistem efectiv de apărare socială a lor;
- aplicarea metodelor şi a mijloacelor speciale şi întărirea bazei juridice a activităţii operativ-investigative;
- aplicarea forţei adecvate proporţiilor activităţii criminale;
- asigurarea activităţii de control şi combatere a criminalităţii organizate cu o solidă bază ştiinţifică şi de propagandă;
- reflectarea adecvată a fenomenului în cauză în lege şi asigurarea cu o serioasă bază juridică complexă a măsurilor de control asupra criminalităţii organizate.
Cât priveşte asigurarea cu bază juridică a măsurilor de control asupra criminalităţii organizate, atunci e necesar de elaborat şi adoptat un bloc de acte normative vizând: controlul asupra veniturilor ilegale; controlul asupra criminalităţii organizate; apărarea participanţilor la procesele legate cu criminalitatea organizată; serviciul de stat; combaterea corupţiei; legea îndreptată contra legalizării mijloacelor şi a banilor dobândite în mod criminal; etc. La prima etapă e necesar, cel puţin, de a prevedea în noul cod penal norme speciale ce ar permite atragerea la răspunderea penală organizatorii şi participanţii diferitelor formaţiuni criminale organizate.
Problema în cauză poate fi rezolvată în mod diferit. Ca exemplu:
1) în partea generala a CP RM de formulat noţiunea şi caracteristicile formaţiunilor criminale organizate;
2) în partea specială a CP se poate prevedea în mod alternativ: indicând componenţa de infracţiuni concrete la săvârşirea infracţiunilor în forma grupelor criminale sau formulând componenţe speciale ale diverselor modalităţi de infracţiuni săvârșite în grup.
E posibil de modificat şi art. 17 „Complicitatea” prevăzând noţiunea coparticipării la săvârşirea infracţiunii şi în activitatea criminală organizată, indicând formele complicităţii şi categoriile participanţilor.
Mă refer doar la posibila redacţie a articolelor ce prevăd răspunderea penală pentru organizarea, conducerea şi participarea în activitatea formaţiunilor criminale.
ARTICOLUL – FORMELE COMPLICITĂŢII
A. Complicitatea la săvârşirea infracţiunilor şi în activitatea criminală este posibilă în următoarele forme:
a) complicitatea fără înţelegerea prealabilă;
b) complicitatea cu înţelegerea prealabilă;
c) grupa criminală organizată;
d) asociaţia criminală;
e) sindicatul criminal.
B. Noţiunea grupei criminale organizate. Grupul criminal se consideră organizat în cazul când două sau mai multe persoane s-au organizat în prealabil într-o formaţiune stabilă în scopul săvârşirii unei infracţiuni grave sau săvârşirii sistematice a infracţiunilor. Organizarea grupei criminale organizate sau participarea la ea se pedepseşte ca o infracţiune terminată în cazul când: a) grupa este înarmată; b) a fost fondată în scopul efectuărilor asupra întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sau unor persoane concrete cu utilizarea violenţei ce pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanei supuse atacului.
C. Noţiunea asociaţiei criminale. Asociaţie criminală se socoate formaţiunea stabilă şi ierarhic organizată ce întruneşte două sau mai multe grupe criminale organizate în scopul săvârşirii sistematice a infracţiunilor. Organizarea, conducerea şi participarea în activitatea asociaţiei criminale, cât şi asigurarea materială, prezentarea acesteia diferitelor servicii juridice, de contabilitate, altor servicii de dirijare, de asemenea, înfăptuirea altor acţiuni vizând asigurarea funcţionării activităţii asociaţiilor criminale se pedepseşte în cazurile prevăzute în normele Părţii speciale a CP. D. Noţiunea sindicatului criminal.
Sindicatul criminal se consideră formaţiunea stabilită şi ierarhic organizată din mai multe grupe organizate cu diverse direcţii de activitate şi o diferită specializare criminală, care se supun hotărârii conducătorilor sindicatului şi activează conform planurilor şi deciziilor acestora, în care funcţionează norme de conduită obligatorii pentru toţi membrii acestei formaţiuni criminale. Organizarea, conducerea şi participarea în activitatea sindicatului criminal; asigurarea ideologică, organizatorică şi materială a activităţii acesteia, de asemenea, alte acţiuni orientate la asigurarea funcţionalii unei asemenea formaţiuni se pedepseşte în cazurile prevăzute în normele speciale.
Notă. Persoana, care a participat la activitatea formaţiunilor criminale prin constrângere, este eliberată de răspunderea penală, dacă benevol va declara despre pregătirea sau săvârşirea infracţiunilor şi dacă prin acţiunile sale va favoriza demascarea formaţiunilor criminale. Articolul vizând categoriile complicilor, trebuie să conţină două părţi: prima va cuprinde descrierea complicilor la infracţiune (art. 17); partea a doua s-ar cuveni întitulată: „Complicii activităţii criminale” fiind expusă în următoarea redacţie:
Coparticipanţii ai activităţii criminale se consideră organizatorii formaţiunilor criminale (grupa criminală organizata, asociaţia criminală, sindicatul criminal) membrii formaţiunilor şi participanţii la activitatea acestora.
Organizatorul grupului criminal, asociaţiei criminale, sindicatului criminal, organizat, se consideră persoana care a organizat formaţiunea criminală dată sau a dirijat activitatea lor. Membru al formaţiunii criminale se consideră persoana care a intrat într-o aşa formaţiune şi îndeplineşte în interesele acesteia anumite acţiuni. Participant la activitatea formaţiunii criminale se consideră persoana, care deşi nu este un membru al ei, dar îndeplineşte în interesele grupei criminale organizate, asociaţiei criminale sau sindicatului criminal anumite acţiuni.
VALERIU BUJOR, doctor în drept, ANP „Ştefan cel Mare”