ANALIZĂ STATISTICĂ SUCCINTĂ A CRIMINALITĂŢI ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 1993-1997

ANALIZĂ STATISTICĂ SUCCINTĂ A CRIMINALITĂŢI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 1993-1997

Valeriu Bujor, Sergiu Ilie, Valeriu Ţurcan. Probleme actuale privind infracţionalitatea (anuar ştiinţific, ediţia I). Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Chişinău, 2000, p.145-149. Articolul include materialul elaborat în cadrul unei analize statistice efectuate la comanda Ministerului Afacerilor Interne, care a fost publicat deoarece prezenta interes şi pentru comunitatea ştiinţifică.

CADRUL PENAL AL CORUPŢIEI DUPĂ CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA

CADRUL PENAL AL CORUPŢIEI 
DUPĂ CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Octavian Bejan, şef al Secţiei de analiză şi sinteză,
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Revistă de criminologie, drept penal şi criminalistică, nr.3-4, anul 2006, p.15-21.

Orice fenomen criminal este complex şi se manifestă printr-o diversitate, mai mare sau mai mică, de comportamente particulare. De aceea, metodele de contracarare, care au un caracter juridic şi vizează comportamente umane, nu pot să lovească direct în fenomen, ci sunt orientate spre manifestări particulare, conduite umane, individuale sau de grup.

Caracterizare a modurilor de structurare a cercetării criminologice

Caracterizare a modurilor de structurare 
a cercetării criminologice

Octavian Bejan, doctor în drept, criminolog

Legea şi viaţa, nr. 12/2009, p. 35-36.

Parfois les chercheurs appliquent mécaniquement les règles de recherche, ce que nuit à l’activité scientifique. Pour un plus de clarté, nous avons effectué une étude des modes de structuration de la recherche criminologique. La méthode empirique utilisait c’est l’analyse de contenu (des ouvrages scientifiques) et la méthode théorique c’est la méthode abstraite-constructive (à partir des connaissances méthodologiques existantes). Selon nos recherches, existent (1) un mode intégral (classique) supposant une structure avec trois composantes: a) définition (notion et définition), b) caractérisation criminologique (description, explication et pronostication), c) solutions (prévention et contrecarre de la criminalité ou optimisation et développement de l’activité criminologique) et (2) un mode restreint supposant une structure variable où manque au moins une composante (ou la définition, ou la caractérisation criminologique, ou les solutions). Chaque mode possède des avantages et des inconvénients (présentés dans notre ouvrage) qui devraient être pris en considération à la planification d’une recherche criminologique.

CARACTERIZARE CRIMINOLOGICĂ A TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

CARACTERIZARE CRIMINOLOGICĂ  A TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

Octavian BEJAN, şef al Secţiei „Criminologie” a
Centrului de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Gheorghe BOTNARU, cercetător ştiinţific,
Centrul de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Ordine şi lege, nr.27-28, anul 2002

Deşi traficul de fiinţe umane a luat proporţii catastrofale în ţara noastră şi denotă aceeaşi tendinţă ascendentă, fenomenul nu a căzut, practic, în atenţia cognitivă a savanţilor. Astfel, pînă la ora actuală, nu există nici un studiu criminologic riguros în problemă. Or, dacă nu există cunoştinţe exacte despre un fenomen, nu există nici premisele necesare abordării lui corespunzătoare. Drept confirmare serveşte „reacţia” manifestată de autorităţi şi de societate, în ansamblu, în această privinţă. În vederea diminuării handicapului menţionat, am întreprins o cercetare criminologică, ale cărei rezultate sunt prezentate în prezentul articol.

CARACTERIZARE GENERICĂ A SISTEMULUI DE ASIGURARE CRIMINOLOGICĂ A VIEŢII SOCIALE

CARACTERIZARE GENERICĂ A SISTEMULUI 
DE ASIGURARE CRIMINOLOGICĂ A VIEŢII SOCIALE

Octavian BEJAN, doctor în drept, criminolog,

Legea şi viaţa, nr. 8, anul 2009.

Apărarea societăţii de atentatele criminale a devenit o preocupare socială esenţială din chiar momentul în care au fost resimţite efectele distrugătoare ale acestor fapte asupra corpului social.

Prima reacţie a fost una instinctivă şi violentă, manifestîndu-se prin reprimarea fizică a crimelor , ulterior însă comunităţile umane au înţeles că această armă nu este suficientă pentru a opri faptele criminale şi a recurs la resursa principală umană şi socială – cunoaşterea raţională, fiind descoperite metode de prevenire a criminalităţii. Treptat, cunoaşterea raţională a fost completată cu cunoaşterea ştiinţifică – criminologică.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIVAT?

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIVAT?

Unele sugestii pe marginea atentatului de lichidare a Universităţii de Criminologie
(Articol respins spre publicare de ziarele controlate de regimul comunist (august 2003))

CÎTEVA REMARCI REFERITOARE LA ROLUL ŞTIINŢEI ÎN INSTRUIREA CADRELOR POLIŢISTE

CÎTEVA REMARCI REFERITOARE LA ROLUL ŞTIINŢEI 
ÎN INSTRUIREA CADRELOR POLIŢISTE

Octavian Bejan, şef al Secţiei „Criminologie”
a Centrului de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Perfecţionarea continuă a cadrelor din organele afacerilor interne şi optimizarea procesului de instruire profesională, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003.

După cum este bine ştiut, orice instruire constă în transmiterea de cunoştinţe şi în formarea unor deprinderi şi priceperi profesionale la cei instruiţi. Aceste cunoştinţe nu sunt însă date apriori. Ele sunt achiziţionate şi constituie fundamentul instruirii. Fără aceste cunoştinţe o instruire este, pur şi simplu, de neconceput.

COMBATERII CRIMINALITĂŢII – BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ

COMBATERII CRIMINALITĂŢII – BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ

(Valeriu Bujor. Combaterii criminalităţii – bază ştiinţifică 
ori cu privire la asigurarea ştiinţifică a combaterii criminalităţii.
Legea şi viaţa, nr. 1(960) / 1995. (pp. 34-36))

În anumită măsură autorul a abordat problema enunţată în titlu atât în paginile revistei („Legea şi viaţa” nr. 3, 1994) în alte publicaţii („Moldova Suverană” din 8 decembrie 1994), la conferinţe ştiinţifice, în adresările către preşedintele Parlamentului şi Preşedintele Republicii. Spre regret, aceste tentative personale ce vizau problema abordată n-au fost luate în considerare.

CONCEPTUL DE CONTROL CRIMINOLOGIC ASUPRA CRIMINALITĂŢII

CONCEPTUL DE CONTROL CRIMINOLOGIC 
ASUPRA CRIMINALITĂŢII

Octavian BEJAN, criminolog

Legea şi viaţa, nr. 11, anul 2008

Dans l’article on essaye à définir le concept de contrôle criminologique sur la criminalité, car existe un phénomène social qui n’est pas clairement distingué et donc caractérisé en criminologie. La définition est réalisée par rapport au contrôle social, qui est un phénomène social proche mais différent. Selon la conception de l’auteur, le contrôle criminologique constitue une influence sociale constante exercée par les autorités publiques à travers des moyens formels d’influence sociale, en vue de maintenir la criminalité dans les limites socialement tolérables. Les relations entre le contrôle criminologique et le contrôle social sont de trois types : de superposition (partielle) – ils visent le même but, de divergence – le contrôle social encourage des comportements criminels, et de parallélisme – le contrôle social utilise des moyens illégaux (la violence collective contre les malfaiteurs). En premier cas, la force du contrôle criminologique augmente, c’est pourquoi les autorités publiques devraient se prévaloir du concours du contrôle social, en le stimulant.

Conceptul de politică criminologică

Conceptul de politică criminologică

Octavian BEJAN, criminolog, Centrul de Prevenire şi Asistenţă Criminologică

Legea şi viaţa, nr. 8, anul 2008

Comme dans la littérature de spécialité et la pratique anticrime existe une utilisation impropre du terme « politique pénale », nous avons véhiculé, antérieurement, et défini, dans cet ouvrage, le concept de politique criminologique. Nous avons délimité les notions de « politique pénale » et de « politique criminologique » par leur définition conceptuelle. Selon nous, la politique criminologique constitue le mode d’effectuation et d’assurance scientifique du contrôle criminologique de la criminalité. Elle se compose de tels éléments constitutifs : (1) la projection des réorganisations sociales visant l’élimination des conditions sociales ayant l’effet criminogen, (2) la conception du mode d’effectuation de la répression pénale, (3) la détermination des façons d’éducation criminologique, (4) l’orientation de la recherche scientifique dans le domain anticrime et (5) l’établissement des objectifs pour la formation professionnelle continue des cadres dans le domain anticrime. On formule la politique criminologique en termes des priorités et de principes. L’élaboration de la politique criminologique se base sur : (1) l’analyse criminologique de l’état de la criminalité, (2) les resources sociales disponibles, (3) la politique générale du développement social. La politique criminologique inclue la politique pénale. D’autre côté, il faut privilégier la politique criminologique au détriment de la politique anticrime, car l’activité d’assurance scientifique (y compris la formation professionnelle) doit accompagner l’activité pratique anticrime et correspondre à ses nécessités.

CONSECINŢELE CORUPŢIEI

CONSECINŢELE CORUPŢIEI

Octavian BEJAN,
şef al Secţiei sinteză şi informaţie,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei:
Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei, Chişinău, 2007, p.18-20.

Consecinţele corupţiei au fost luate, în repetate rînduri, în vizorul iscoditor al cercetătorilor. Şi nici nu putea fi altfel în condiţiile în care nimic nu convinge mai bine de natura malefică a unui fenomen social decît înrîuririle lui negative asupra societăţii. De fiecare dată însă investigaţiile efectuate au avut un caracter particular şi intuitiv. Particular pentru că au relevat efecte specifice din unele domenii, iar intuitiv pentru că s-au bazat pe cercetări exploratorii, adică fără o direcţionare exactă, ale căror rezultate sunt ulterior generalizate prin inducţie.

Consideraţii privind fenomenul criminalităţii transfrontaliere şi transnaţionale

Consideraţii privind fenomenul 
criminalităţii transfrontaliere şi transnaţionale

Octavian BEJAN,  şef al Secţiei de analiză şi evidenţă,  
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

„Prevenirea şi combaterea crimelor transnaţionale: probleme teoretice şi practice 
(traficul de fiinţe umane, terorismul, spălarea banilor, traficul ilicit de droguri şi armament)”, 
Chişinău, 2005.

Criminalitatea transnaţională şi cea transfrontalieră devin o realitate tot mai evidentă. Ele cunosc o continuă expansiune socială şi internaţională, iar în timpul previzibil vor ajunge fenomene criminale dominante. Predominarea lor va fi legată de anumite tipuri de criminalitate, precum criminalitatea organizată, economico-financiară sau informatică.

CONSIDERAŢIUNI PRIVIND REFORMAREA TEMEINICĂ A CONCEPŢIEI DE PREGĂTIRE A CADRELOR POLIŢISTE

CONSIDERAŢIUNI PRIVIND REFORMAREA TEMEINICĂ A 
CONCEPŢIEI DE PREGĂTIRE A CADRELOR POLIŢISTE

Octavian Bejan, 
şef al Secţiei „Criminologie” a Centrului de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare” 
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Gheorghe Butnaru, cercetător ştiinţific, Centrul de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare” 
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Perfecţionarea continuă a cadrelor din organele afacerilor interne şi 
optimizarea procesului de instruire profesională, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003.

Corelaţia dintre criminalitatea gulerelor albe şi alte tipuri de criminalitate

Corelaţia dintre criminalitatea gulerelor albe şi alte tipuri de criminalitate

Valeriu Bujor, Sergiu Ilie. 
Corelaţia dintre criminalitatea gulerelor albe şi alte tipuri de criminalitate.
În: Anale ştiinţifice. Ediţia a II-a şi III-a. Academia „Ştefan cel mare” a MAI, Chişinău, 2002, 188 p. 
ISBN 9975-930-65-4 (pp. 111-118)

Termenul de criminalitate a gulerelor albe este deseori confundat cu unii termeni apropiaţi ca sens, pe care unii autori îi consideră sinonime cu primul. Este vorba de următoarele concepte: corupţia, criminalitatea de serviciu, criminalitatea persoanelor cu funcţii de răspundere (a funcţionarilor publici), criminalitatea profesională, criminalitatea elitei, criminalitatea respectabilă, criminalitatea corporativă, criminalitatea economică, criminalitatea de gospodărie, criminalitatea de producţie şi criminalitatea de business (business crime). Fără examinarea etiologiei şi a sensului acestor termeni, precum şi a corelaţiei lor cu termenul de criminalitatea gulerelor albe nu vom putea stabili semnificaţia şi oportunitatea ultimului.

CRIMINALITATEA ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANII 1992-1998: OGLINDIRE STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ

CRIMINALITATEA ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANII 1992-1998: 
OGLINDIRE STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ

* Valeriu Bujor, Sergiu Ilie, Valeriu Ţurcan, Grigore Capustin. Probleme actuale privind infracţionalitatea (anuar ştiinţific, ediţia I). Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Chişinău, 2000, p. 190-213. Articolul include materialul elaborat în cadrul unei analize statistice efectuate la comanda Ministerului Afacerilor Interne, care a fost publicat deoarece prezenta interes şi pentru comunitatea ştiinţifică.

Analiza statistică a criminalităţii în Republica Moldova a fost desfăşurată de către Centrul de Cercetări Ştiinţifice al Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” în scopul relevării premiselor ce au condus la scăderea criminalităţii înregistrată în anul 1998.

Criminalitatea organizată şi securitatea naţională

Criminalitatea organizată şi securitatea naţională

Valeriu Bujor. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice: 
Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova 
(23-24 mai 1996). Editura ARC, Chişinău, 1997, 164 p.(pp. 19-23)

Onorată asistenţă! Creşterea vertiginoasă şi nivelul ameninţător al criminalităţii, modificările periculoase în structura ei implică urmări ireparabile pentru Moldova. Actualmente, nivelul real al criminalităţii, repet – real, alături de starea ecologică catastrofală a republicii, nivelul mortalităţii infantile şi durata medie a vieţii, procesele demografice care au loc, alcoolizarea şi narcotizarea, prostituţia, nivelul jos de trai, sporirea numărului de copii nou-născuţi cu defecte mintale, fizice, etc., demonstrează că societatea noastră a atins acea limită nefastă, după care începe procesul de degenerare şi autonimicire a naţiunii.

CRIMINALITATEA SI SOCIETATEA

CRIMINALITATEA SI SOCIETATEA

(Valeriu Bujor. Criminalitatea şi societatea. În Legea şi viaţa, nr. 6/1993 (pp. 7-10)

Ultimii ani atestăm un fapt pozitiv-societatea a devenit mai informată despre starea criminalităţii din republică şi măsurile de combatere a ei. Dar lipsa unor comentarii calificate la statistica publicată şi fluxul de informaţii oribile din cronica criminală provoacă oamenilor frică pentru ei şi apropiaţi, incertitudine în ziua de mâine. La rândul său, frica de atentatele criminale generează modificări negative în psihica umană.

Criminologie penitenciară: noţiunea, obiectul şi scopul

Criminologie penitenciară: noţiunea, obiectul şi scopul

Valeriu Bujor, Mihail Laşcu. Starea actuală şi perspectivele ştiinţei criminologice 
în Republica Moldova: Chişinău, 2002 
(Tipografia firmei „Elena-V.I.”), p.p. 95-99.

Executarea pedepsei privative de libertate (pedeapsa închisorii) este obiectul dreptului execuţional penal şi al ştiinţei penitenciare[1]. Probleme ce ţin de tratamentul deţinuţilor, de educarea şi reeducarea acestora sunt studiate şi de alte ştiinţe, cum ar fi pedagogia (pedagogia penitenciară), psihologia (psihologia penitenciară), sociologia (sociologia penitenciară) etc.

În acelaşi timp, executarea pedepsei închisorii prezintă interes şi ca factor cu caracter criminologic, doar una din sarcinile acestui proces este prevenirea generală şi specială. Menţionăm faptul că problemelor criminologice vizând executarea pedepsei închisorii şi, în special, problemei combaterii criminalităţii printre deţinuţi, practic, nu li se acordă nici o atenţie.

CU PRIVIRE LA ESENŢA ŞI PERICOLUL SOCIAL AL CRIMINALITĂŢII

CU PRIVIRE LA ESENŢA ŞI PERICOLUL SOCIAL AL CRIMINALITĂŢII

Valeriu Bujor, Octavian Bejan. Cu privire la esenţa pericolului social al criminalităţii
Revista de criminologie, drept penal şi criminalistică. nr. 1-2, Chişinău, 2004, p.p. 5-11.

Prezentul studiu are drept scop dezvăluirea esenţei unui aşa fenomen social cum este criminalitatea, deoarece doar dezvăluind esenţa fenomenului social e posibil a pătrunde în adâncurile lui, de a-i explica corect geneza, a-i cunoaşte proprietăţile de bază şi legităţile de existenţă, precum şi tendinţele de dezvoltare a acestui fenomen. În caz contrar, va fi imposibil a elabora măsuri adecvate privind pericolul fenomenului în discuţie, măsuri eficiente de a înjuga criminalitatea şi de a asigura securitatea criminologică a societăţii [1].

CUVÎNT ÎN APĂRAREA CRIMINOLOGIEI

CUVÎNT ÎN APĂRAREA CRIMINOLOGIEI

(Valeriu Bujor. Cuvânt în apărarea criminologiei.
Legea şi viaţa, nr. 3(950) din 1994, Chişinău, 1994. (pp. 23-25)

Creşterea vertiginoasă şi nivelul ameninţător al criminalităţii, modificările periculoase în structura ei, pot avea urmări ireparabile pentru Moldova. Actualmente nivelul real al criminalităţii mărturiseşte că societatea noastră a atins acea limită nefastă, după care începe procesul de autonimicire şi degenerare a naţiunii. Un pericol deosebit îl prezintă criminalitatea organizată. Astăzi nu e o problemă mai importantă în societate decât cea legată de combaterea criminalităţii, fapt înţeles de toţi.